Tron
- TRON, tronuri, s.n. Scaun, jet (sculptat si împodobit) pe care stau monarhii la ceremonii; p. ext. simbol al domniei. Expr. A se urca (sau a se sui) pe tron = a ocupa domnia, a fi încoronat ca monarh. Fig. Puterea suverana a monarhilor; domnie. Scaun, jet special pe care stau prelatii (sau suveranii) în timpul unor ceremonii religioase. – Din fr. trône.
- In cazul asta am vrut sa zic WC-u.